Prieteni Pescari

Mihaltzul...!

Vineri 22 Septembrie 2017, 09:03:04 *
Bine ai venit, Vizitator. Trebuie să te autentifici sau să îți creezi un cont.
Ai pierdut sau nu ai primit emailul care conține codul de activare al contului?
Noutăți: Vrei sa devii membru al Asociatiei Prieteni Pescari ... detalii
 
   Pagina principală   Caută Calendar Creează un cont  
Pagini: 1 [2]   In jos
  Imprimă  
Autor Subiect: Mihaltzul...!  (Citit de 19709 ori)
0 Utilizatori și 1 Vizitator pe acest subiect.
Lucian SV
Biban
***
Deconectat Deconectat

Localitatea: Suceava
Mesaje: 506


« Răspunde #20 : Duminică 29 August 2010, 16:26:52 »

e o chestie care nu are nimic in comun cu pesti pe care ii pescuim in mod curent. E o specie daunatoare in primul rand, cu dintii indreptati spre inapoi, fara crestere economica. Seamana f. mult cu bibanul american. In 2004 cand m-am dus sa strang pestisori la Tisauti intr-o balta de malul Sucevei am dat prima oara peste aceasta creatura. Este rezistent in captivitate insa la puietul sau nu trage nici dracu. Presupun ca este adus din acvariile ucrainene. Acest peste are rolul de a curata incintele pisciole de puietul bolnav, iar adultii sunt omorati la recoltare.
Memorat
chub hunter
Oblete
**
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Localitatea: Suceava
Mesaje: 129


« Răspunde #21 : Duminică 29 August 2010, 19:21:50 »

Merci mult pentru raspuns.M-am mai lamurit un pic acum,deci sunt periculosi,daca mai prind de acum incolo ii casapesc. Evil
Memorat
dorint
Biban
***
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Mesaje: 722


« Răspunde #22 : Duminică 29 August 2010, 23:00:17 »

e o specie aparuta nu demult in apele noastre seamana cu mihaltul intr-adevar, eu am prins la ciorpac in baltile din jurul raului Suceava, toamna ,cand cautam pestisori.Este un peste extraordinar de vorace, imi ataca caraseii si albitura din galeata, nu de putine ori ii gaseam in galeata innecati cu cate un caras mai mare decat el in gura!
Si asa nu prea avem peste in apele noastre interioare, daca se mai inmulteste si ''mutantul''asta.... Trist
Memorat
cata31
Alevin
*
Deconectat Deconectat

Mesaje: 4


« Răspunde #23 : Joi 07 Aprilie 2011, 09:44:24 »

Mai avem si noi MIHALTZ pe Tisa....Cam rar dar este...se prinde pe apa tulbure la rama groasa sau peste mort....e mai putin dar am prins de 1 kg la peste mort ...Carnea e bestiala de buna...!!!! Fir intins
Memorat
sollo
Oblete
**
Deconectat Deconectat

Mesaje: 170


« Răspunde #24 : Joi 07 Aprilie 2011, 10:37:07 »

Mihalț
Lungimea corpului: 30 - 50 cm, max. 100 cm.
Ecologie:
Mihalțul este un pește de apă dulce, dar care suportă și apele salmastre. Preferă apele curgătoare, reci, fiind prezentă din zona lipanului până la Dunăre. Formele tinere preferă bentalul pietros, adulții care sunt solitari, preferă apele adânci cu bental bolovănos sau chiar mâlos. Ziua stau ascunși pe sub bolovani sau rădăcini, săpându-și chiar și adăposturi. Vânează activ în timpul nopții. Nu hibernează, iarna fiind chiar mai activ decât vara. Puietul (sub 20 cm) se hrănește cu larve de insecte, icrele și puietul altor pești, viermi și crustacee. Adulții sunt exclusiv răpitori ihtiofagi, cu manifestări de canibalism. Mihalțul este după știucă specia cea mai mare consumatoare de pește. Maturitatea sexuală intervine la 3-4 ani, reproducerea are loc în perioada decembrie-februarie, când temperatura apei se apropie de 0 gr.C. Reproducătorii se adună în cârduri, iar o femelă de talie mijlocie depune 300.000-400.000 icre.
Fiind sensibil la poluare și la încălzirea apei, mihalțul este în prezent în declin numeric.
Specie ocrotita prin: Legea 462-Anexa 3B; Cartea Rosie a vertebratelor din Romania; Liasta Rosie RBDD.
Prin Ordinul de prohibitie/2006, pescuitul Mihaltului este interzis.
Memorat
Sorin Buculei
Biban
***
Deconectat Deconectat

Mesaje: 660


« Răspunde #25 : Joi 07 Aprilie 2011, 14:58:44 »

Si totusi mihaltzul e un relict glaciar (nu un peste relict)!
Memorat
krapcarasu
Alevin
*
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Localitatea: Suceava
Mesaje: 45


« Răspunde #26 : Joi 07 Aprilie 2011, 17:59:59 »

[ Doar membrii inregistrati pot accesa link-urile. Creare cont sau Autentificare ]
nu mai confundati cu mihaltul pestele de pe lipoveni , eu cu puiuti de rotan am prins f bine biban mare
Memorat
Amadeo
Biban
***
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Localitatea: Suceava
Mesaje: 303


« Răspunde #27 : Joi 07 Aprilie 2011, 20:10:24 »

Merci mult pentru raspuns.M-am mai lamurit un pic acum,deci sunt periculosi,daca mai prind de acum incolo ii casapesc. Evil
se numeste rotan, are o carne gustoasa
Memorat
dorint
Biban
***
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Mesaje: 722


« Răspunde #28 : Joi 07 Aprilie 2011, 22:59:58 »

Cum dispare mihaltul si nu numai , asa vom vorbi peste ani, la trecut si despre ceilalti pesti ce inca mai populeaza raurile noastre..... daca nu se iau masuri concrete si protectie impotriva branconajului, ca de poluare am scapat..... Trist
Memorat
dorint
Biban
***
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Mesaje: 722


« Răspunde #29 : Duminică 10 Aprilie 2011, 12:42:49 »

ROTANUL(Percottus glenii = Guvidul adormit, guvidul de Amur) :

*** Descriere:
-- Corp usor indesat si slab turtit lateral, profilul dorsal si ventral moderat curbate.
-- In raport cu capul mare, ochii par mici.
-- Gura cu orientare oblic-superioara si buze groase; coltul gurii ajunge pana sub ochi.
-- Toate inotatoarele bine dezvoltate, cu margini rotunjite, exceptand inotatoarele abdominale.
-- Prima dorsala cu 7 radii simple.
-- A doua dorsala cu 9-11 radii ramificate.
-- Inotatoarea anala, relativ lunga, cu 7-10 radii ramificate.
-- Inotatoarele abdominale sunt distantate, mici si ascutite.
-- Solzii sunt marunti, acopera tot corpul si partea posterioara a capului, pana aprox. in dreptul ochilor.
-- Intre 35 - 43 solzi in lungul liniei laterale.

*** Colorit:
In functie de mediul de viata, corpul poate fi galbui sau maro inchis, cu pete mai mari de culoare inchisa + pete mai
mici de culoare deschisa.
In jurul ochilor dungi inguste, de culoare inchisa.
In perioada nuptiala, masculii devin mai inchisi la culoare, iar zona frontala devine usor umflata.

*** Dimensiuni:
In primii ani de maturitate 6 - 8 cm; max. 20 - 25 cm.

*** Specii asemanatoare din p.d.v. al coloritului si al formei corpului:
-- Țigănuș (Umbra krameri) – are o singura inotatoare dorsala.
-- Bibanul american – Largemouth black bass (Micropterus salmoides) – culoare mai verzuie, cele doua dorsale sunt
unite, iar caudala este usor scobita.
-- Guvizii de apa dulce: Guvidul de balta, Ciobanas (Neogobius fluviatilis); Moacă de namol, Mocanas (Neogobius
gymnotrachelus); Guvid cu cap turtit (Neogobius kessleri); Stronghil (Neogobius melanostomus); Sirman (Neogobius
syrman); Moaca de bradis (Proterorhinus marmoratus) – la toate aceste specii, inotatoarele abdominale sunt unite si
formeza un „disc adeziv” de fixare pe substrat.
-- Zglavoc (Cottus gobio) si Zglavoc rasaritean (Cottus poecilopus) – specii cu corpul complect lipsit de solzi.

*** Biologie:
-- Prefera apele stagnante bogate in vegetatie si baltile, dar rezista si in mediile mlastinoase.
Rezista la deficitul de oxigen si supravietuieste iernii chiar in baltile in care, sub stratul gros de ghiata, raman
doar cativa centimetrii de apa.
Evita cursul principal al raurilor, dar in zonele limitrofe, golfurile adanci, gropile de excavatie si bratele moarte,
dezvolta populatii numeroase.
-- Hranire: desi adultii mari consuma si pesti, baza hranei o constituie nevertebratele acvatice, relativ dominante
fiind larvele de tantari si libelule.
-- Reproducere: maturitatea sexuala intervine deja in al doilea an de viata, perioda de reproducere fiind mai-iunie.
Femela depune aprox. 1.000 de icre de forma ovoida, pe care le fixeaza pe orice suport submers (crengi, radacini, etc.).
Dupa fecundare icrele sunt pazite de mascul.

*** Aria de raspandire:
-- Arealul originar se localizeaza in extremul orient, zona mijlocie si inferioara a raului Amur (Rusia, China,
Corea).
-- In Europa, specia a fost introdusa la inceputul secolului trecut (ca peste de acvariu), in anii 50 fiind deja
semnalata si in mediile naturale. La inceput in zona Marii Baltice, apoi in zona Moscovei, apoi si in Polonia. Din 1997
in Ungaria, 1998 in Slovacia, 2001 in Serbia.

*** Importantă:
In arealul de origine, exemplarele mari sunt consumate de populatia umana.
In tarile vecine noua, constituie hrana pt. stiuca, avand acelasi habitat. In iazurile piscicole destinate cresterii
puietului, devine daunatoare prin concuretă la hrana acestuia; exemplarele mari consuma alevinii. Desi consuma
larvele de tantari, nu prezinta o predilectie accentuata pt. aceasta hrana, rolul speciei in combaterea biologica a
tantarilor nefiind confirmata.
[ Doar membrii inregistrati pot accesa link-urile. Creare cont sau Autentificare ]

 

 
Memorat
ktyn
Alevin
*
Deconectat Deconectat

Mesaje: 15


« Răspunde #30 : Miercuri 16 Mai 2012, 10:26:07 »

Eu am prins mihalt pe Raul Dorna, in localitatea Vatra Dornei, in aval de barajul (toboganul) de la Rosu, la rama serpeasca, anul trecut in august.  Noroc
Memorat
codrinescu
Oblete
**
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Localitatea: iasi-vatra dornei
Mesaje: 68



« Răspunde #31 : Luni 21 Mai 2012, 11:03:03 »

si totusi..? mihaltul e un ....delict...?ihtiosaurus rex -plex-tex...he he:))
Memorat

''caci nu-i totuna leu sa mori, ori caine-nlantuit!!''
sturio
Alevin
*
Deconectat Deconectat

Mesaje: 8


« Răspunde #32 : Duminică 27 Ianuarie 2013, 18:37:36 »

Mihaltul (Lota lota) este indigen, o specie glaciara.
Este extrem de delicios si apreciat prin Nordul continentului.
Este singura specie de cod de apa dulce. Se recunoaste extrem de usor dupa singura mustata pe care o are, sub barba.
La prima vedere seamana cu somnul, avand un corp moale, aparent lipsit de solzi (cumva ca si linul).
Daca cineva il prinde, ar fi frumos sa il elibereze.
Memorat
Pagini: 1 [2]   In sus
  Imprimă  
 
Schimbă forumul:  

Creat cu MySQL Creat cu PHP Powered by SMF 1.1.11 | SMF © 2006-2007, Simple Machines LLC
Traducerea în limba română © 2006-2007 www.smf.ro
Joomla Bridge by JoomlaHacks.com
Validat cu XHTML 1.0! Validat cu CSS!
Pagină creată în 0.072 secunde cu 25 cereri.

Google a vizitat aceasta pagina Joi 07 Septembrie 2017, 01:52:03
Copyright © 2006-2017 Prieteni Pescari
Joomla! is Free Software released under the GNU/GPL License.