Prieteni Pescari

nade ultrasecrete

Luni 20 August 2018, 00:05:10 *
Bine ai venit, Vizitator. Trebuie să te autentifici sau să îți creezi un cont.
Ai pierdut sau nu ai primit emailul care conține codul de activare al contului?
Noutăți: Vrei sa devii membru al Asociatiei Prieteni Pescari ... detalii
 
   Pagina principală   Caută Calendar Creează un cont  
Pagini: [1]   In jos
  Imprimă  
Autor Subiect: nade ultrasecrete  (Citit de 5622 ori)
0 Utilizatori și 1 Vizitator pe acest subiect.
petru
Moderator
*
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Localitatea: iasi
Mesaje: 2.471



« : Duminică 05 August 2007, 12:19:50 »

Trebuie sa recunoastem ca marii campioni au retetele proprii de nada care sint ultrasecrete si nu cred ca le scapa din mina, de aceia incerc sa fac putina lumina in lumea nevazuta a nadelor si anume in chimia nadelor. Daca ne gindim, baza nadelor o constituie cerealele; acestea contin: apa (11%), proteine(11%), glucide(70%) si substante minerale(2%). Procentul de lipide este variabil: 0,5-8%.
Proteinele fac parte din categoria celor simple si anume : prolamine, globuline, albumine, gluteine si gliadine.
Lipidele cerealelor contin cantitati apreciabile de trioleina.
Glucidele sint reprezentate, in cea mai mare parte de amidon si, in proportie mai mica de celuloza.
Elementele minerale sint localizate atit in straturile de invelis ale bobului, cit si in embrion. Cele mai abundente sint :potasiul, calciul si fosforul.
Pina aici lucrurile par simple dar exista o explicatie de ce sint atit de complicate retetele de nada 
si numarul mare de ingrediente. Sa discutam putin pe baza substantelor componente.
Cred ca stiti, amidonul din cereale este insolubil in apa si greu digerabil, de aceea el trebuie transformat in forme usor digerabile, lucru care se face prin panificatie. Prin coacere, coca crescuta se intareste luind aspectul spongios al piini; o parte din amidonul insolubil al fainii este transformat in amidon solubil si dextrine care reprezinta compusii usor digerabili. Va spun toate acestea fiindca s-ar putea sa va dati seama de ce crapul nu mai maninca dupa ce ati dat nada porumb uscat. In continuare o sa discutam pe baza intrebarilor puse de voi si sa dezvoltam subiectul discutind si despre celelalte componente cit si despre fenomenul de "legare" al nadei, adaosul de componente care sa ajute la apetit, nutritie, atractie, etc.
Incercam sa le rezolvam pe toate fiindca peste tot ne lovim de chimie, fizica, matematica si priceperea noastra de a intelege unele fenomene ne ajuta sa avem o partida de pescuit reusita.
Memorat
vytalie
Oblete
**
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Localitatea: chisinau
Mesaje: 114


« Răspunde #1 : Luni 06 August 2007, 09:06:21 »

amidonul se rupe in dextrine datorita fermentilor alfa amilazelor, acesti fermenti se gasesc in saliva, drojdia de bere (pentru o preparare mai rapida a nadei se poate de adaugat in ia un virf de cutit de drojdie)
Memorat

zbit'n cotlon
petru
Moderator
*
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Localitatea: iasi
Mesaje: 2.471



« Răspunde #2 : Luni 06 August 2007, 16:48:35 »

in procesul de panificatie coca creste adica isi mareste volumul si devine afinata,retinind in masa ei dioxid de carbon produs de fermentatia alcoolica a glucozei sub actiunea drojdei de bere.La rindul sau,glucoza provine din amidon sub actiunea amilazei din faina.Drojdia este foarte buna dar atentie cind se pune fiindca exista riscul ca nada sa fermenteze si devine sfarmicioasa,de aceea este bine sa se puna in momentul cind facem bulgari de nada.O astfel de nada are avantajul ca devine atractiva si prin faptul ca face bule de gaz si pantru faptul ca se desface mai "exploziv"

Postat pe:: Luni 06 August 2007, 09:21:43

sa vorbim putin despre amidon si sa intelegem rolul lui la preparerea nadei sau momelei.Amidonuleste cea  de-a doua polizaharida,dupa celuloza,raspinditain regnul vegetal.Industrial din acesta se obtine:maltodextrine,dextroza,maltoza,maltooligozaharide,izosiropurile.Extragerea amidonuluise face din partile bogate ale plantelor in acest compus:
   -seminte:cerialiere(porumb,orez,griu,etc),leguminoase(mazare)
   -radacini si tuberculi:cartofi,manioc,(tapioca);
   -tulpini:sago;
   -fructe:banane
  Prin incalzirea suspensiei de amidon pina la 50-65*C se produce o umflare a granulelor,cu absorbtia unei cantitati mari de apa.Continuind incalzirea,granulele de amidon se umfla la maximsi cind se atinge temperatura critica de gelatinizare se dezintegreaza,eliberind amiloza si amilopectina si formeaza solutii viscoase sau geluri.Pe noi ca pescari ne intereseaza aceasta propietate,fiindca banala mamaliga nu este alt ceva decit un gel de amidon.Secretul mamaligii este.....temperatura,in rest e apa si faina.Daca mai adaugam ceva nu uitati de faptul ca: ce rezulta trebuie sa fie usor digerabil pentru pesti

Memorat
petru
Moderator
*
Deconectat Deconectat

Gen: Bărbat
Localitatea: iasi
Mesaje: 2.471



« Răspunde #3 : Joi 05 Februarie 2009, 13:00:50 »

[ Doar membrii inregistrati pot accesa link-urile. Creare cont sau Autentificare ]
 sa ma lamureasca cineva  cu ce se maninca

Postat pe:: Luni 24 Decembrie 2007, 13:31:18

sa mai vedem ce se gaseste prin nada
SUPER B
Descriere si beneficii

Super B este un compus polimeric de culoare alba sau galben deschis, cu proprietati coezive foarte puternice si o stabilitate ridicata. S-a dovedit a fi cel mai eficient liant pentru furajele destinate acvaculturii si pentru alte tipuri speciale de furaj care cer o stabilitate mare la apa.
Compozitie chimica si proprietati fizice

Compozitie chimica
 
Total aldehida    >48.0%
Total nitrogen    >27.0%
PH   7-8

Proprietati fizice
 
Finete   250 mesh (la cel putin 80% din produs)
Mod de administrare

Amestecati in hrana in proportie de 0.1-0.8% raportat la continutul de granule si continuati procesul standard de granulare/extrudare. Se recomanda ca granulele sa fie pastrate 2 zile inainte de a fi utilizate (perioada de maturare).

Stabilitatea la apa variaza in functie de procentajul de substanta inclusa si timpul de maturare astfel:

1. Proportia de substanta inclusa - 0.5%
Timp de maturare 4 ore dupa uscarea hranei - stabilitatea la apa pe o durata de 45 minute.
Timp de maturare 36 ore dupa uscarea hranei - stabilitatea la apa pe o durata de 1.5 ore.
Timp de maturare 72 ore dupa uscarea hranei - stabilitatea la apa pe o durata de >2.0 ore.

2. Proportia de substanta inclusa - 0.7%
Timp de maturare 4 ore dupa uscarea hranei - stabilitatea la apa pe o durata de 45 minute.
Timp de maturare 36 ore dupa uscarea hranei - stabilitatea la apa pe o durata de 2.5-6.0 ore.
Timp de maturare 72 ore dupa uscarea hranei - stabilitatea la apa pe o durata de 3.0-8.0 ore.

3. Proportia de substanta inclusa - 0.8%
Timp de maturare 4 ore dupa uscarea hranei - stabilitatea la apa pe o durata de 45 minute.
Timp de maturare 36 ore dupa uscarea hranei - stabilitatea la apa pe o durata de 3.0-8.0 ore.
Timp de maturare 72 ore dupa uscarea hranei - stabilitatea la apa pe o durata de 4.0-12.0 ore.

Postat pe:: Joi 05 Februarie 2009, 12:58:41

dar de hemoglobina ce spuneti Rinjet
Hemoglobina uscata din porc
Descriere si beneficii

Hemoglobina supra-uscata obtinuta igienic cu aprobarea sanitar-veterinara pentru proteina de origine animala acceptata pentru consum uman. Se prezinta sub forma de pudra de culoare rosu inchis, usor dizolvabila, cu digestibilitate de 99% si aminoacizi caracteristici.
Compozitie chimica si proprietati fizice

Compozitie chimica
 
Proteina   92%SU
Umiditate   7%SU
Cenusa   3.5%SU
Grasime   0.01%SU

Minerale
 
Sodiu   1.1%SU
Potasiu   1.1%SU
Fosfor   0.18%SU
Fier   0.25%SU
Calciu   0.03 ppm
Magneziu   0.02%SU
Zinc   20 ppm
Cupru   2 ppm
Mangan   <1 ppm
Metale grele   <0.1 ppm

Aminoacizi esentiali
 
Arginina   3.6%SU
Fenilalanina   7.4%SU
Histidina   6.6%SU
Isoleucina   0.3%SU
Leucina   13.3%SU
Lisina   8.4%SU
Methionina   1.6%SU
Treonina   4.7%SU
Triptofan   1.6%SU
Valina   9.5%SU

Aminoacizi neesentiali
 
Alanina   8.5%SU
Acid aspartic   10.3%SU
Acid glutamic   7.7%SU
Glicina   4.3%SU
Prolina   3.8%SU
Serina   5.3%SU

Aminoacizi
 
Cisteina   0.5%SU
Tirosina   2.6%SU

Proprietati fizice
 
Solubilitate   90%SU
Greutate specifica   0.6 KG/L
Digestibilitate (in vitro)   99%SU
Digestibilitate (aparenta)   90%SU
PH   7.0 - 10.0
DE (valoare energetica neta)   19.5 MJ/KG
ME (valoare energetica metabolizabila)   17.1MJ/KG

Date microbiologice
 
Numarul total de bacterii   <500.000 UFC/G
Salmonella   Neg. 25 g
Drojdii+Mucegaiuri   <500 UFC/g
Memorat
Pagini: [1]   In sus
  Imprimă  
 
Schimbă forumul:  

Creat cu MySQL Creat cu PHP Powered by SMF 1.1.11 | SMF © 2006-2007, Simple Machines LLC
Traducerea în limba română © 2006-2007 www.smf.ro
Joomla Bridge by JoomlaHacks.com
Validat cu XHTML 1.0! Validat cu CSS!
Pagină creată în 0.094 secunde cu 25 cereri.

Google a vizitat aceasta pagina Marți 14 August 2018, 21:42:09
Copyright © 2006-2018 Prieteni Pescari
Joomla! is Free Software released under the GNU/GPL License.